Impozitarea în domeniul criptomonedelor: (multe) întrebări și (prea puține) răspunsuri

Suntem cu toții de acord că începutul de an 2018 este marcat de frenezia tranzacțiilor cu monedă virtuală. Cuvinte precum Bitcoin, Ethereum, Ripple sau Litecoin sunt de acum pe buzele tuturor, de la directorii de multinațională la taximetriști și chiar la adolescenții supărați că ”minarea” de criptomonedă a dus la creșterea prețurilor pentru plăcile video folosite până de curând doar pentru jocurile pe calculator. Pentru cei din generația mea sau mai în vârstă, nebunia câștigului imediat adus de un sistem relativ greu de înțeles de majoritatea populației, aduce destul de mult cu febra schemelor ”ponzi” pornite în România de Caritas. Scheme care s-au terminat trist pentru cei mai mulți dintre participanți…

Dar nu despre eficiența acestor sisteme de investiții îmi propun să vorbesc în continuare, ci despre aspectele fiscale de care ar trebui să țină cont cei care efectuează operațiuni cu astfel de monede. De la început trebuie spus că în legislația fiscală națională (ca de altfel în majoritatea țărilor lumii) aceste operațiuni nu sunt reglementate, rămânând la latitudinea fiecărui participant să își regleze situația fiscală după cum consideră necesar. Drept pentru care, în rândurile de mai jos nu îmi propun să găsesc soluții ci încerc să inventariez problemele și să formulez un număr cât mai mare de întrebări valide.

Analiza fiscală a acestor operațiuni trebuie făcută pe de o parte din perspectiva impozitării câștigului realizat (sau a deductibilității fiscale / reportării pierderii, după caz), atât la persoane fizice cât și la persoane juridice și totodată a impozitării tranzacției (i.e. obligația de plată a TVA). Totul pornind de la cele trei modalități de bază prin care se poate întra în posesia monedei virtuale: (i) schimb cu alte bunuri / servicii, (ii) achiziție în schimbul banilor reali și (iii) în urma procesului de ”minare”.  

Schematic, cazurile scenariile fiscale posibile ar fi următoarele:

Tranzacție Impozit	Pe Câștig (venit net / profit)		Pe Tranzacție (TVA)
	Persoana fizică	Persoană juridică
0	1	2	3
A. Schimb cu alte bunuri / servicii	A1	A2	A3
B. Tranzacționare contra bani reali	B1	B2	B3
C. ”Minare”	C1	C2	C3

 Întrebările care apar pentru fiecare dintre cazurile prezentate mai sus sunt următoarele:

A1, A2, A3:

-          Este criptomoneda (CM) o monedă în accepțiune fiscală? Mai exact, în aceste cazuri avem de-a face cu o singură tranzacție în care se vând bunuri sau servicii contra CM sau cu două tranzacții (evaluate într-o monedă reală) în care o parte vinde bunuri/servicii, cealaltă vinde CM iar creanțele și datoriile reciproce se închid prin compensare?

A1, A2, B2:

-          Eventualele câștiguri / pierderi făcute  de cel care transferă CM ce natură au? Sunt veniturile nete / profiturile impozabile? Dar eventualele pierderi, sunt deductibile? În cazul unei persoane juridice am înclina să spunem că valorile respective intră în baza de calcul globală a impozitului pe profit. Se supun ele însă regulilor de limitare a deductibilității aferente costului îndatorării?

Ce se întâmplă însă cu o persoană fizică? Poate fi văzută CM ca o componentă a patrimoniului personal, sau dacă ”plățile” cu CM sunt repetitive vorbim de o activitate cu caracter comercial (tranzacționare de active intangibile)? Este necesară o autorizare la Registrul Comerțului și desfășurarea acestei activități în regim de PFA? Dacă da, care ar fi codul CAEN aferent acestor operațiuni?

A3, B3:

-          Dacă vânzarea de bunuri / servicii este supusă TVA, este transferul de CM subiect de TVA în măsura în care cel care o cedează depășește plafonul prevăzut de lege pentru înregistrare?

-          În măsura în care cedarea de CM este supusă TVA, care sunt regulile aplicabile? De cele mai multe ori tranzacțiile se fac printr-un intermediar aflat în afara României, cum se aplică în acest caz principiul teritorialității?
       Aici trebuie menționat faptul că a fost emisă o decizie preliminară a Curții Europene de Justiție, în cazul unei persoane care intenționa să ofere servicii de schimb din monedă tradițională în bitcoin si invers. Curtea a decis ca această tranzacție este una efectuată cu titlu oneros, iar moneda virtuală bitcoin are caracter de mijloc de plată, tranzacția fiind una scutită de TVA. Este un prim pas către recunoașterea că din punct de vedere fiscal monedele virtuale reprezintă un mijloc de plată.  
 

B1:

-          În ce categorie de venit impozabil se încadrează venitul obținut de o persoană fizică în urma tranzacționării? Deși la prima vedere am putea spune ca vorbim de un venit din investiții, definiția titlurilor de valoare din codul fiscal nu acoperă și zona de CM. În acest context, părerea generală se îndreaptă spre direcția includerii acestor câștiguri în categoria ”alte venituri”.

C1:

-          ”Minarea” de CM reprezintă în esență procesul prin care o persoană își pune la dispoziție calculatorul personal pentru criptarea  / decriptarea tranzacțiilor efectuate prin intermediul CM. Vorbim deci de un serviciu pe care acea persoană îl prestează unor beneficiari care rămân neidentificați. În ce condiții se consideră că această persoană desfășoară o activitate comercială și trebuie să se înregistreze la Registrul Comerțului și la autoritățile fiscale? Este aceasta o activitate care se impozitează în sistem real sau pe bază de norme de venit? Iata alte întrebări care își așteaptă răspunsul.

C2:

-          Acest scenariu ridică un semn de întrebare cu privire la modalitatea de contabilizare a CM primită pentru operațiunea de ”minare”. Avem de-a face cu un venit realizat în momentul în care CM intră în portofelul virtual sau doar în momentul în care aceasta este convertită în bani reali? Cum se determină profitul impozabil având în vedere faptul că firma înregistrează costuri cum ar fi amortizare, chirie, electricitate, etc., iar conversia în bani reali se poate face și peste o perioadă mai lungă de timp?

 

C3:

-          Intră serviciul de ”minare” sfera de aplicare a TVA? Dacă da, prestatorii de astfel de servicii vor trebui să se înregistreze în scop de TVA dacă veniturile obținute sunt peste plafonul legal de înregistrare. Întrebarea următoare: unde este locul prestării și ce TVA este aplicabil? Fiind vorba de un serviciu furnizat pe cale electronică, legea (și directiva europeană) ne spune că trebuie să ne uităm la locul în care beneficiarul își are domiciliul stabil, dar aceste servicii sunt prestate către beneficiari care rămân anonimi și care pot fi din România, din alte state membre ale UE sau de oriunde altundeva de pe mapamond.

Cum se aplică TVA-ul aici rămâne așadar o întrebare fără răspuns și consider că legiuitorul ar trebui să ia o decizie în acest sens (mai întâi la nivel european apoi la nivel național).

În final, nu putem trage decât o singură concluzie: realitatea a luat-o înaintea legislației fiscale și este nevoie ca autoritățile să ia această problemă în discuție și să pună pe masă soluțiile. Desigur, nu înainte de a le discuta cu specialiști în domeniu, contabilii și consultanții fiscali Altfel riscăm să ajungem în situația tranzacțiilor imobiliare a căror fiscalizare a fost tărăgănată mai bine de un deceniu, a născut zeci de litigii, unele dintre ele soluționate de Curtea Europeană de Justiție și totul s-a terminat cu o amnistie fiscală și multe discuții în contradictoriu. Ar fi bine să învățăm din greșelile trecutului și să evităm probleme viitoare.

Altfel vă urez inspirație la investițiile în monedă virtuală și spor la procesul de ”minare”!